„Sănătatea nu reprezintă totul, dar fără sănătate nimic nu contează” – Schopenhauer
Incontestabil, accesul la asistența medicală de calitate este esențial iar Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 susține acest lucru. Conform dictonului „Mens Sana in Corpore Sano” , sănătatea corpului se reflectă asupra sănătății mentale și vice versa, starea de sănătate fiind cea care influențează capacitatea omului de adaptare. În România, speranța de viață la naștere era printre cele mai scăzute în 2017, respectiv 75,3 ani față de media UE de 80,9 ani. În plus, România se confruntă cu un proces de îmbătrânire a populației, înregistrând o creștere naturală negativă de mai bine de un deceniu, concomitent cu scăderea natalității și a fertilității.
În ceea ce privește consumul de tutun, România a ratificat Convenția-cadru pentru controlul tutunului începând cu anul 2005. Din 2008 au fost implementate avertismentele vizuale (pictograme), iar din 2016 a fost aprobată și a devenit activă legea pentru interzicerea totală a fumatului în zonele publice.
Aceste măsuri au dus la scăderea procentului din populația cu vârsta de cel puțin 15 ani, care fumează. Când vine vorba despre poluare, zgomotul și emisiile de particule în suspensie în aer (PM 2.5) reprezintă o altă provocare. Zgomotul este generat în principal de industrie, construcții și transport. Reducerea zgomotului este o problemă complexă, care necesită investiții masive în industrie, construcții și autovehicule.
Poluarea aerului cu PM2.5 are ca principalele surse de proveniență: mijloacele de transport, industria, combustia, furtunile de praf. Deoarece PM2,5 este un potențial vector de transport pentru virusuri, combaterea poluării cu microparticule reprezintă o preocupare majoră în contextul pandemiei de COVID-19. România derulează un program național de sănătate pentru combaterea tuberculozei, care include servicii gratuite de diagnosticare, tratament, gestionare a contactelor și măsuri de sprijin social. Este important de subliniat că programul este accesibil tuturor persoanelor, asigurate sau nu. Un semnal pozitiv în România este scăderea numărului cazurilor noi de HIV / SIDA cu 27% în 2017, comparativ cu anul 2000, toate cazurile diagnosticate fiind incluse într-un program gratuit de tratament antiretroviral.
Concluzie.
Îmbunătățirea serviciilor și accesului la asistența medicală de calitate este esențială pentru funcționarea unei societăți durabile centrate pe pacient și prevenție. De aceea, este nevoie de un cadru adecvat atât pentru promovarea unui stil de viață sănătos și pro-activ, cât și de prevenție și educație medicală. Întărirea rezilienței sistemului public de sănătate și îmbunătățirea accesului la serviciile de sănătate trebuie să fie una dintre prioritățile naționale, mai ales că aceste elemente fac parte din recomandările specifice de țară ale Comisiei Europene.
ODD 3 în contextul pandemiei.
Sănătatea publică a devenit indiscutabil principala preocupare a societății în care trăim. Este foarte important ca atunci când vom învinge definitv noul tip de coronavirus să nu uităm efectele nefericite pe care le-a avut. Statele trebuie să fie mult mai pregătite pentru a face față unor astfel de amenințări. Prin urmare, este esențială consolidarea sistemelor de sănătate, susținerea cercetării medicale și întărirea capacității de prevenție și de răspuns la pandemii sau alte probleme complexe de sănătate publică.
Întărirea rezilienței sistemului public de sănătate, inclusiv Economia s-a oprit pentru o perioadă iar efectele sunt negative, însă fără măsurile de izolare este greu de imaginat de câte ori ar fi crescut numărul îmbolnăvirilor și cât de mare ar fi devenit amplitudinea crizei. Această perioadă poate impulsiona o rearanjare a priorităților societății și punerea sănătății cetățeniilor în centrul preocupărilor. Criza generată de coronavirus ne-a arătat că sănătatea este motorul vital al societății în care trăim.
*Date preluate din SEMESTRUL EUROPEAN: RAPORTUL DE ȚARĂ PENTRU ROMÂNIA 2020
